Goya's Ghosts, SUA-Spania, 2006 /// Regia: Milos Forman /// Scenariul: Milos Forman, Jean-Claude Carrière /// Cu: Javier Bardem, Natalie Portman, Stellan Skarsgard, Randy Quaid /// Durata: 113'


Fantomele lui Goya debutează prin plasarea acţiunii undeva în anul 1792, în Spania aflată sub dominaţia inchiziţiei. Anumite aspecte ale acelei perioade erau împotriva ideologiei conducerii ecleziastice, inchizitorii fiind nevoiţi să ia măsuri radicale pentru inlăturarea posibilelor ameninţări.

Pictorul spaniol Francisco Goya, ale cărui lucrări sunt descrise de Inchiziţia spaniolă ca ilustrând o realitate mult prea malefică, este pictorul familiei regale. Apărat fiind de către unul din oamenii celor de la conducere, Goya ajunge să devină obsedat de unul din subiecţii portretelor sale, Inés Bilbatua, pentru care ar fi în stare să facă orice. Aceasta cade pradă Inchiziţiei nejuste, fiind condamnată pe nedrept, supusă torturii, ilustrând în cele din urmă prin rolul ei ideea degradării umane. Întreg filmul este construit pe ideea de opozitie, principalele aspecte antitetice fiind: viaţa şi moartea, evoluţia şi degradarea umană, bogăţia şi sărăcia, puterea şi slăbiciunea, etc.

Filmul prezintă cursiv derularea evenimentelor istorice, prezentând intr-un mod accentuat influenţa pe care felul de guvernământ o are asupra societăţii. Culoarea de epocă este redată într-un mod plăcut, însă din punct de vedere fonetic al limbajului personajelor, veţi avea uneori tendinţa de a uita de faptul că acţiunea se petrece într-adevăr în Spania. Originile actorilor trădează pronunţia făcând mai dificilă plasarea acestora în rolul personajelor.

O altă bulină neagră ar putea constitui alegerea titlului pentru acest film. Pictorul Francisc Goya este într-adevăr un personaj important în film, însă nu se poate spune că este tocmai piesa principală. Acţiunea se focalizeaza mai mult pe aspectele religioase ale epocii, pe modul în care societatea este influenţată de conducerea din vremea respectivă, acţiunile personajelor fiind doar rezultatul formei de conducere.

In ansamblu, filmul este unul cu adevărat dramatic, ce prezintă realităţile secolelor XVIII-XIX într-un mod dur însă pe alocuri ironic.

Fantomele lui Goya surprinde mai mult decât societatea sau religia, intersectându-se pe alocuri cu cu literatura şi cu muzica secolului respectiv, fiind un film ce îmbina o multitudine de tematici culturale.